Trezoreria Suceava a blocat contul Primăriei oraşului Cajvana. Anunţul a fost făcut de şeful Direcţiei de Finanţe, Petrică Ropotă, care a declarat că măsura a fost luată din cauză că Primăria Cajvana nu a depus la sediul DGFP Hotărârea Consiliului Local cu privire la diminuarea cu 40.000 de lei a finanţării cheltuielilor de personal din învăţământ. El a spus că banii au fost tăiaţi din sumele defalcate din TVA.
„Am aprobat astăzi (ieri – n.r.) sistarea alimentării cu cote, respectiv sume defalcate din TVA pentru oraşul Cajvana”, a declarat şeful Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, Petrică Ropotă.
Primăria Cajvana este singura din judeţ care nu a depus la DGFP bugetul diminuat în conformitate cu prevederile legale. Într-o situaţie asemănătoare s-a aflat până acum două zile şi primăria comunei Vultureşti, care a depus însă bugetul rectificat aprobat de CL în timp util, evitând astfel blocarea contului din Trezorerie.
Dacă nu-şi va rezolva problemele cu DGFP, Primăria Cajvana riscă, printre altele, să nu poată plăti salariile angajaţilor, inclusiv a cadrelor didactice care-şi desfăşoară activitatea în acest oraş.
miercuri, 5 ianuarie 2011
Turism în oraşul Cajvana
Atracţii turistice locale:
- Steja secular;
- Biserica monument istoric – 1906-1911;
- Motel – cu 200 locuri de cazare;
Institutii:
- Liceu matematică-informatică;
- Grup şcolar;
- Ansamblu folcloric „Stejarul Cajvana”;
Evenimente locale:
- 13 iulie – Hramul Bisericii Cajvana;
Dotările culturale şi sportive de evidenţiat sunt: casa de cultură cu o sală de spectacole de peste 280 locuri, o sală de sport modernă (construită în 2007), bibliotecile şcolară şi orăşenească cu peste 15500 de volume, 3 terenuri de handbal în incinta localurilor de şcoală, un stadion pentru fotbal şi oină, un teren de volei şi tenis.
Comunitatea mai este deservită de 2 farmacii umane, dar şi de un dispensar veterinar unde funcţionează şi o farmacie veterinară, de un oficiu poştal pentru distribuirea corespondenţei, presei, mandatelor şi coletelor postale, de un oficiu de telefonie care asigură convorbirile telefonice în localitate, ţară şi străinătate, de o agenţie CEC pentru păstrarea economiilor cetăţenilor, o cooperativă de consum şi de o staţie de transmitere a programelor TV prin cablu. La nivelul oraşului funcţionează un număr însemnat de societăţi comerciale şi asociaţii familiale, care vor constitui mica industrie a viitorului. Piaţa comunală organizată săptămânal în ziua de vineri adună de fiecare dată un număr foarte mare de cumpărători, dovadă a unei stări materiale şi financiare prospere.
Chiar în condiţiile sensibile ale tranziţiei, comunitatea cunoaşte o înflorire materială dar şi una spirituală deosebită, confirmate de zestrea edilitară, de prosperitatea locuitorilor, dar şi de bogăţia tradiţiilor spirituale oglindite în obiceiuri, port, cântece şi jocuri populare. Pe acest fond în întreg secolul trecut a apărut şi s-au menţinut ansambluri folclorice ale maturilor (înca din 1933), dar şi ale elevilor, ansambluri care funcţionează şi în prezent. Membrii acestor ansambluri cultural-artistice au fost prezenţi pe scenele bucovinene şi româneşti decenii de-a rândul, fiind de fiecare dată pe podiumurile de premiere. Se mândresc şi cu participări la festivalurile internaţionale de folclor, cum au fost cele de la Gorizia – Italia, 1985, de unde s-au întors cu medalia de aur la categoria folclor în viaţă, Romano d’Ezelino şi Padova – Italia, 1992, Minsk – Belarus, 1994 şi 1995 şi Cernăuţi – Ucraina, 2002.
- Steja secular;
- Biserica monument istoric – 1906-1911;
- Motel – cu 200 locuri de cazare;
Institutii:
- Liceu matematică-informatică;
- Grup şcolar;
- Ansamblu folcloric „Stejarul Cajvana”;
Evenimente locale:
- 13 iulie – Hramul Bisericii Cajvana;
Dotările culturale şi sportive de evidenţiat sunt: casa de cultură cu o sală de spectacole de peste 280 locuri, o sală de sport modernă (construită în 2007), bibliotecile şcolară şi orăşenească cu peste 15500 de volume, 3 terenuri de handbal în incinta localurilor de şcoală, un stadion pentru fotbal şi oină, un teren de volei şi tenis.
Comunitatea mai este deservită de 2 farmacii umane, dar şi de un dispensar veterinar unde funcţionează şi o farmacie veterinară, de un oficiu poştal pentru distribuirea corespondenţei, presei, mandatelor şi coletelor postale, de un oficiu de telefonie care asigură convorbirile telefonice în localitate, ţară şi străinătate, de o agenţie CEC pentru păstrarea economiilor cetăţenilor, o cooperativă de consum şi de o staţie de transmitere a programelor TV prin cablu. La nivelul oraşului funcţionează un număr însemnat de societăţi comerciale şi asociaţii familiale, care vor constitui mica industrie a viitorului. Piaţa comunală organizată săptămânal în ziua de vineri adună de fiecare dată un număr foarte mare de cumpărători, dovadă a unei stări materiale şi financiare prospere.
Chiar în condiţiile sensibile ale tranziţiei, comunitatea cunoaşte o înflorire materială dar şi una spirituală deosebită, confirmate de zestrea edilitară, de prosperitatea locuitorilor, dar şi de bogăţia tradiţiilor spirituale oglindite în obiceiuri, port, cântece şi jocuri populare. Pe acest fond în întreg secolul trecut a apărut şi s-au menţinut ansambluri folclorice ale maturilor (înca din 1933), dar şi ale elevilor, ansambluri care funcţionează şi în prezent. Membrii acestor ansambluri cultural-artistice au fost prezenţi pe scenele bucovinene şi româneşti decenii de-a rândul, fiind de fiecare dată pe podiumurile de premiere. Se mândresc şi cu participări la festivalurile internaţionale de folclor, cum au fost cele de la Gorizia – Italia, 1985, de unde s-au întors cu medalia de aur la categoria folclor în viaţă, Romano d’Ezelino şi Padova – Italia, 1992, Minsk – Belarus, 1994 şi 1995 şi Cernăuţi – Ucraina, 2002.
Agricultură în oraşul Cajvana
- Condiţiile de relief şi climă din zona în care este aşezat oraşul au determinat şi ocupaţiile economice tradiţionale ale locuitorilor: prelucrarea lemnului, mica industrie, comerţul, serviciile, creşterea animalelor şi agricultura. Pentru a valorifica tradiţia economică a zonei, pentru a o face mai productivă, se doreşte atragerea de investiţii în agricultură şi creşterea animalelor. Creşterea competitivităţii în sectorul zootehnic urmăreşte alinierea domeniului la standardele europene, ameliorarea raselor, creşterea productivităţii muncii şi introducerea de tehnologii noi care îmbunătăţesc calitatea produselor şi stimularea competitivităţii pe piaţa locală şi pe pieţe externe. În acest sens, se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovarea asociaţiilor de producători precum şi dezvoltarea nişei de piaţă a agriculturii ecologice;
- Bogata şi diversificata floră spontană şi faptul că zona nu este poluată fac oportune investiţiile în dezvoltarea apiculturii;
Industria agroalimentara
Se pot realiza investiţii în următoarele domenii:
- Centre de tăiere a animalelor, abatorizare, carmangerii, unităţi de colectare, prelucrare şi valorificare a laptelui ş.a.;
- Centre de colectare, prelucrare şi valorificare a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale din flora spontană;
- Baze de creştere şi valorificare a peştelui, în special a păstrăvilor;
- Bogata şi diversificata floră spontană şi faptul că zona nu este poluată fac oportune investiţiile în dezvoltarea apiculturii;
Industria agroalimentara
Se pot realiza investiţii în următoarele domenii:
- Centre de tăiere a animalelor, abatorizare, carmangerii, unităţi de colectare, prelucrare şi valorificare a laptelui ş.a.;
- Centre de colectare, prelucrare şi valorificare a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale din flora spontană;
- Baze de creştere şi valorificare a peştelui, în special a păstrăvilor;
Agroturism în oraşul Cajvana
- Cajvana, străveche vatră istorică, este cunoscut atât pentru frumuseţile oferite de cadrul natural, cât mai ales, pentru valoroasele monumente istorice şi de artă, mărturii ale existenţei unei bogate vieţi spirituale şi materiale din cele mai vechi timpuri. Administraţia locală este preocupată de dezvoltarea infrastructurii specifice activităţii turistice, sprijinind amenajarea unor pensiuni, case de vacanţă, moteluri, hoteluri, centre de vânătoare, tabere şi cantonamente sportive, campinguri, restaurante cu specific local, baze sportive de vară, de iarnă ş.a.;
Comerţul în oraşul Cajvana
- Pentru dezvoltarea socio-economică a oraşului şi ocuparea integrală a forţei de muncă disponibile, administraţia locală este interesată de atragerea unor investitori în sectorul industrial. Există în zonă forţă de muncă calificată în confecţii îmbrăcăminte, confecţii încălţăminte, artizanat, alte domenii ale industriei uşoare, facând posibile investiţii în amenajarea unor ateliere de profil;
- Prelucrarea lemnului este un alt domeniu pentru care se găseşte forţă de muncă calificată; Pot fi amenajate în zonă ateliere de mic mobilier, tâmplărie, profile din lemn, construcţii case din lemn, mobilier de grădină ş.a.;
- Prelucrarea lemnului este un alt domeniu pentru care se găseşte forţă de muncă calificată; Pot fi amenajate în zonă ateliere de mic mobilier, tâmplărie, profile din lemn, construcţii case din lemn, mobilier de grădină ş.a.;
Facilităţi pentru investitori în oraşul Cajvana
- consultanţă şi suport logistic;
- prezentare şi reprezentare comunitate;
- acces la utilităţi;
- intermedieri concesionări-vânzări terenuri;
- taxe şi impozite reduse, în temei legal;
- forţă de muncă calificată în industria uşoară, prelucrări mecanice, prelucrarea lemnului, electricieni, lăcătuşi mecanici, croitori, munci agricole, turism.
- prezentare şi reprezentare comunitate;
- acces la utilităţi;
- intermedieri concesionări-vânzări terenuri;
- taxe şi impozite reduse, în temei legal;
- forţă de muncă calificată în industria uşoară, prelucrări mecanice, prelucrarea lemnului, electricieni, lăcătuşi mecanici, croitori, munci agricole, turism.
Întreprinzători locali din oraşul Cajvana
La nivelul orasului Cajvana functioneaza un numar insemnat de societati comerciale si asociatii familiale, care vor constitui mica industrie.
Intreprinzatorii importanti ai zonei sunt :
1. SC. Mips SRL – brutarie – 60 de angajati;
2. doua ateliere de cizmarie;
3. SC. Agromec SRL – confectii metalice;
4. SC. Petro Geo SRL – transport international – 7 angajati;
5. SC. Gast Com SRL – societate de constructii – 50 de angajati;
6. SC. Dronis SRL – societate de constructii – 30 de lucratori;
7. service auto.
Intreprinzatorii importanti ai zonei sunt :
1. SC. Mips SRL – brutarie – 60 de angajati;
2. doua ateliere de cizmarie;
3. SC. Agromec SRL – confectii metalice;
4. SC. Petro Geo SRL – transport international – 7 angajati;
5. SC. Gast Com SRL – societate de constructii – 50 de angajati;
6. SC. Dronis SRL – societate de constructii – 30 de lucratori;
7. service auto.
Investiţii în proiect în oraşul Cajvana
- modernizare drumuri;
- betonare drumuri;
- amenajare muzeu;
- betonare drumuri;
- amenajare muzeu;
Oportunităţi de investiţii în oraşul Cajvana
Agricultura
- Condiţiile de relief şi climă din zona în care este aşezat oraşul au determinat şi ocupaţiile economice tradiţionale ale locuitorilor: prelucrarea lemnului, mica industrie, comerţul, serviciile, creşterea animalelor şi agricultura. Pentru a valorifica tradiţia economică a zonei, pentru a o face mai productivă, se doreşte atragerea de investiţii în agricultură şi creşterea animalelor. Creşterea competitivităţii în sectorul zootehnic urmăreşte alinierea domeniului la standardele europene, ameliorarea raselor, creşterea productivităţii muncii şi introducerea de tehnologii noi care îmbunătăţesc calitatea produselor şi stimularea competitivităţii pe piaţa locală şi pe pieţe externe. În acest sens, se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovarea asociaţiilor de producători precum şi dezvoltarea nişei de piaţă a agriculturii ecologice;
- Bogata şi diversificata floră spontană şi faptul că zona nu este poluată fac oportune investiţiile în dezvoltarea apiculturii;
Industria agroalimentara
Se pot realiza investiţii în următoarele domenii:
- Centre de tăiere a animalelor, abatorizare, carmangerii, unităţi de colectare, prelucrare şi valorificare a laptelui ş.a.;
- Centre de colectare, prelucrare şi valorificare a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale din flora spontană;
- Baze de creştere şi valorificare a peştelui, în special a păstrăvilor;
Industrie
- Pentru dezvoltarea socio-economică a oraşului şi ocuparea integrală a forţei de muncă disponibile, administraţia locală este interesată de atragerea unor investitori în sectorul industrial. Există în zonă forţă de muncă calificată în confecţii îmbrăcăminte, confecţii încălţăminte, artizanat, alte domenii ale industriei uşoare, facând posibile investiţii în amenajarea unor ateliere de profil;
- Prelucrarea lemnului este un alt domeniu pentru care se găseşte forţă de muncă calificată; Pot fi amenajate în zonă ateliere de mic mobilier, tâmplărie, profile din lemn, construcţii case din lemn, mobilier de grădină ş.a.;
Turism şi agroturism
- Cajvana, străveche vatră istorică, este cunoscut atât pentru frumuseţile oferite de cadrul natural, cât mai ales, pentru valoroasele monumente istorice şi de artă, mărturii ale existenţei unei bogate vieţi spirituale şi materiale din cele mai vechi timpuri. Administraţia locală este preocupată de dezvoltarea infrastructurii specifice activităţii turistice, sprijinind amenajarea unor pensiuni, case de vacanţă, moteluri, hoteluri, centre de vânătoare, tabere şi cantonamente sportive, campinguri, restaurante cu specific local, baze sportive de vară, de iarnă ş.a.;
Infrastructura:
- Planul de dezvoltare al administraţiei locale prevede măsuri menite să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale locuitorilor, să ridice standardul calitativ al designului local, serviciilor şi imaginii zonei în general, să ofere oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat fie sub forma investiţiilor directe fie sub forma parteneriatelor.
- Condiţiile de relief şi climă din zona în care este aşezat oraşul au determinat şi ocupaţiile economice tradiţionale ale locuitorilor: prelucrarea lemnului, mica industrie, comerţul, serviciile, creşterea animalelor şi agricultura. Pentru a valorifica tradiţia economică a zonei, pentru a o face mai productivă, se doreşte atragerea de investiţii în agricultură şi creşterea animalelor. Creşterea competitivităţii în sectorul zootehnic urmăreşte alinierea domeniului la standardele europene, ameliorarea raselor, creşterea productivităţii muncii şi introducerea de tehnologii noi care îmbunătăţesc calitatea produselor şi stimularea competitivităţii pe piaţa locală şi pe pieţe externe. În acest sens, se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovarea asociaţiilor de producători precum şi dezvoltarea nişei de piaţă a agriculturii ecologice;
- Bogata şi diversificata floră spontană şi faptul că zona nu este poluată fac oportune investiţiile în dezvoltarea apiculturii;
Industria agroalimentara
Se pot realiza investiţii în următoarele domenii:
- Centre de tăiere a animalelor, abatorizare, carmangerii, unităţi de colectare, prelucrare şi valorificare a laptelui ş.a.;
- Centre de colectare, prelucrare şi valorificare a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale din flora spontană;
- Baze de creştere şi valorificare a peştelui, în special a păstrăvilor;
Industrie
- Pentru dezvoltarea socio-economică a oraşului şi ocuparea integrală a forţei de muncă disponibile, administraţia locală este interesată de atragerea unor investitori în sectorul industrial. Există în zonă forţă de muncă calificată în confecţii îmbrăcăminte, confecţii încălţăminte, artizanat, alte domenii ale industriei uşoare, facând posibile investiţii în amenajarea unor ateliere de profil;
- Prelucrarea lemnului este un alt domeniu pentru care se găseşte forţă de muncă calificată; Pot fi amenajate în zonă ateliere de mic mobilier, tâmplărie, profile din lemn, construcţii case din lemn, mobilier de grădină ş.a.;
Turism şi agroturism
- Cajvana, străveche vatră istorică, este cunoscut atât pentru frumuseţile oferite de cadrul natural, cât mai ales, pentru valoroasele monumente istorice şi de artă, mărturii ale existenţei unei bogate vieţi spirituale şi materiale din cele mai vechi timpuri. Administraţia locală este preocupată de dezvoltarea infrastructurii specifice activităţii turistice, sprijinind amenajarea unor pensiuni, case de vacanţă, moteluri, hoteluri, centre de vânătoare, tabere şi cantonamente sportive, campinguri, restaurante cu specific local, baze sportive de vară, de iarnă ş.a.;
Infrastructura:
- Planul de dezvoltare al administraţiei locale prevede măsuri menite să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale locuitorilor, să ridice standardul calitativ al designului local, serviciilor şi imaginii zonei în general, să ofere oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat fie sub forma investiţiilor directe fie sub forma parteneriatelor.
Ocuparea forţei de muncă în oraşul Cajvana
Populaţia: 9240 de locuitori, din care 50% persoane apte de muncă.
Cadrul geografic al localitatii, conditiile deosebite de habitat au condus la continuitatea de locuire a acestor meleaguri din paleolitic pana in prezent. Aceasta permanenta de locuire este dovedita de izvoarele arheologice. Populatia activa, peste 5000 de locuitori, este ocupata in munci neagricole in special, deoarece suprafata agricola a orasului nu este mare si nu are nevoie de foarte multa forta de munca.
Aproximativ 2500 de locuitori lucreaza in activitati neagricole in tara si in strainatate in special in constructii, mica industrie si alte activitati cu caracter industrial si prestari servicii cum ar fi: cizmarie, croitorie, transporturi auto etc. Numai invatamantul din oras are peste 100 de salariati.
Faptul ca agricultura si zootehnia nu sunt rentabile a facut ca forta de munca a localitatii sa migreze spre alte sectoare in special constructii si prestari servicii. O caracteristica a zonei este si faptul ca multi tineri muncesc in strainatate, intre 800 – 1200 si castigurile realizate le investesc in localitatea natala, construind locuinte unde sa se intoarca si eventual sa demareze diverse afaceri.
Cadrul geografic al localitatii, conditiile deosebite de habitat au condus la continuitatea de locuire a acestor meleaguri din paleolitic pana in prezent. Aceasta permanenta de locuire este dovedita de izvoarele arheologice. Populatia activa, peste 5000 de locuitori, este ocupata in munci neagricole in special, deoarece suprafata agricola a orasului nu este mare si nu are nevoie de foarte multa forta de munca.
Aproximativ 2500 de locuitori lucreaza in activitati neagricole in tara si in strainatate in special in constructii, mica industrie si alte activitati cu caracter industrial si prestari servicii cum ar fi: cizmarie, croitorie, transporturi auto etc. Numai invatamantul din oras are peste 100 de salariati.
Faptul ca agricultura si zootehnia nu sunt rentabile a facut ca forta de munca a localitatii sa migreze spre alte sectoare in special constructii si prestari servicii. O caracteristica a zonei este si faptul ca multi tineri muncesc in strainatate, intre 800 – 1200 si castigurile realizate le investesc in localitatea natala, construind locuinte unde sa se intoarca si eventual sa demareze diverse afaceri.
Aşezarea geografică a oraşului Cajvana
Cajvana, straveche vatra istorica este situata in centrul judetului Suceava
Este situata la 36 km nord – vest de municipiul Suceava, resedinta de judet, la 38 km nord – est de orasul Gura Humorului, 30 km sud de municipiul Radauti si la 12 km sud – est de cel mai mic oras al judetului – Solca, pe care il depaseste de doua ori ca numar de locuitori.
Localitatea se intinde de-a lungul drumul judetean DJ 178 D spre Solonet si Arbore si mai sunt drumuri spre Iaslovat, Comanesti Botosana si Cosdru. Reteaua de drumuri este legata de drumul judetean DJ 178D care parcurge ruta Suceava, Todiresti, Cajvana, Arbore si apoi spre Solca sau Radauti, altfel incat este o buna legatura rutiera cu alte orase ale judetului, drumul judetean asfaltat in ultimii ani scurtand si mai mult distantele.
Prin apropierea hotarului sudic cu Todiresti, Solonet si Comanesti, la aproximativ 800 m – 1 km trece si linia de cale ferata Suceava – Cacica – Paltinoasa – Gura Humorului, care are statii atata in Solonet cat si in Comanesti, astfel ca si legatura pe calea ferata este la indemana locuitorilor.
Este situata la 36 km nord – vest de municipiul Suceava, resedinta de judet, la 38 km nord – est de orasul Gura Humorului, 30 km sud de municipiul Radauti si la 12 km sud – est de cel mai mic oras al judetului – Solca, pe care il depaseste de doua ori ca numar de locuitori.
Localitatea se intinde de-a lungul drumul judetean DJ 178 D spre Solonet si Arbore si mai sunt drumuri spre Iaslovat, Comanesti Botosana si Cosdru. Reteaua de drumuri este legata de drumul judetean DJ 178D care parcurge ruta Suceava, Todiresti, Cajvana, Arbore si apoi spre Solca sau Radauti, altfel incat este o buna legatura rutiera cu alte orase ale judetului, drumul judetean asfaltat in ultimii ani scurtand si mai mult distantele.
Prin apropierea hotarului sudic cu Todiresti, Solonet si Comanesti, la aproximativ 800 m – 1 km trece si linia de cale ferata Suceava – Cacica – Paltinoasa – Gura Humorului, care are statii atata in Solonet cat si in Comanesti, astfel ca si legatura pe calea ferata este la indemana locuitorilor.
Hidrografia oraşului Cajvana
Teritoriul regiunii este tributar la doua bazine hidrografice: Solonet care dreneaza partea sudica prin paraul Cajvana cu toti afluentii sai si Solca care dreneaza partea nordica prin paraiele Crivat (Grivat) si Berbec. Aceste date demonstreaza ca o eventuala investitie in realizarea unor lucrari de canalizare nu ar gasi nici un impediment, fiind foarte usor de realizat.
Educaţie şi cultură în oraşul Cajvana
Invatamant
Situatia sistemului educational si de formare profesionala coroborata cu directiile strategice de dezvoltare in domeniul invatamantului pe plan national si european determina o abordare dintr-o noua perspectiva a reformei invatamantului care vizeaza reforma sistemica, continua si asumata.
In acest sens, procesul educational se desfasoara cu ajutorul a cinci unitati de invatamant:
Rata de promovabilitate la liceu este de 100%, iar rata de promovabilitate in sistemul preuniversitar si universitar este de 70%.
Cultura
In prezent orasul Cajvana dispune de un Camin cultural in care au loc diverse activitati culturale, doua biblioteci - una comunala, iar cealalta apartinand Grupului Scolar Cajvana.
Asezaminte religioase
In localitate se afla trei unitati de cult ortodox:
De asemenea, pe raza localitatii exista si credinciosi apartinand altor culte religioase cum ar fi:
Situatia sistemului educational si de formare profesionala coroborata cu directiile strategice de dezvoltare in domeniul invatamantului pe plan national si european determina o abordare dintr-o noua perspectiva a reformei invatamantului care vizeaza reforma sistemica, continua si asumata.
In acest sens, procesul educational se desfasoara cu ajutorul a cinci unitati de invatamant:
- Scoala centru + corp B
- Scoala Racari
- Scoala de arte si meserii
- Scoala cu clasele I-IV
- Scoala Codru
Rata de promovabilitate la liceu este de 100%, iar rata de promovabilitate in sistemul preuniversitar si universitar este de 70%.
Cultura
In prezent orasul Cajvana dispune de un Camin cultural in care au loc diverse activitati culturale, doua biblioteci - una comunala, iar cealalta apartinand Grupului Scolar Cajvana.
Asezaminte religioase
In localitate se afla trei unitati de cult ortodox:
- Biserica Ortodoxa Nasterea Maicii Domnului;
- Biserica Ortodoxa Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril;
- Schitul Sfanta Treime –Codru si
- Casa Parohiala.
De asemenea, pe raza localitatii exista si credinciosi apartinand altor culte religioase cum ar fi:
- Cultul Penticostal – Iacoban;
- Cultul Penticostal – Stirbu;
- Cultul Oastea Domnului.
Instituţii din oraşul Cajvana
La nivelul orasului Cajvana isi deruleaza activitatea urmatoarele institutii publice:
Agentia C.E.C
Caminul Cultural Cajvana
Casa De Festivitati Adonay
Dispensar Veterinar
Gradinita Noua
Grup Scolar – S.C. Centru
Oficiul Postal
Primarie Oras Cajvana
Rom Telecom
Sala De Sport
Scoala Cu Clasele I-IV
Scoala Codru
Scoala Profesionala
Scoala Racari
Dispensarul Uman
Printre unitatile reprezentative ale orasului Cajvana se numara:
S.C. Mip S.R.L.;
S.C. Petrogeo S.R.L.;
S.C. Caj Trans S.R.L;
S.C. Geo-Jucan-Transcom S.R.L.;
S.C. Ilivas-Com S.R.L.;
S.C. La-Teo S.R.L.;
S.C. Lacamp-Com S.R.L.;
S.C. Natu S.R.L.;
S.C. Nery Vio-Exim S.R.L.;
S.C. Petrova-Com-Impex S.R.L.;
S.C. Petrogeo S.R.L.;
S.C. Puiu-Cajvaneanul S.R.L.;
S.C. Sol-Nic S.R.L.;
S.C. Sophora Farm S.R.L.;
S.C. Transtof S.R.L.
Agentia C.E.C
Caminul Cultural Cajvana
Casa De Festivitati Adonay
Dispensar Veterinar
Gradinita Noua
Grup Scolar – S.C. Centru
Oficiul Postal
Primarie Oras Cajvana
Rom Telecom
Sala De Sport
Scoala Cu Clasele I-IV
Scoala Codru
Scoala Profesionala
Scoala Racari
Dispensarul Uman
Printre unitatile reprezentative ale orasului Cajvana se numara:
S.C. Mip S.R.L.;
S.C. Petrogeo S.R.L.;
S.C. Caj Trans S.R.L;
S.C. Geo-Jucan-Transcom S.R.L.;
S.C. Ilivas-Com S.R.L.;
S.C. La-Teo S.R.L.;
S.C. Lacamp-Com S.R.L.;
S.C. Natu S.R.L.;
S.C. Nery Vio-Exim S.R.L.;
S.C. Petrova-Com-Impex S.R.L.;
S.C. Petrogeo S.R.L.;
S.C. Puiu-Cajvaneanul S.R.L.;
S.C. Sol-Nic S.R.L.;
S.C. Sophora Farm S.R.L.;
S.C. Transtof S.R.L.
Proiecte derulate în oraşul Cajvana
Trecerea de la un sistem unic, centralizat, la economia de piata si-a pus amprenta si asupra pietei muncii din orasul Cajvana, inregistrandu-se atat someri, persoane disponibilizate cat si persoane fara un loc de munca stabil, munca la negru fiind in continuare de actualitate.
Cu toate aceste neajunsuri, orasul Cajvana a depus serioase eforturi pentru a se putea alinia la un anumit grad de confort economic si social, la acest aspect contribuind nu numai administratia locala ci si locuitorii orasului.
In acest sens au fost realizate o serie de investitii care sa contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si la asigurarea unui trai decent intr-o Europa moderna.
Printre investitiile realizate pana in prezent in orasul Cajvana se numara modernizarea a 5,98 km de drum comunal finalizat prin accesarea de fonduri SAPARD, o unitate de invatamant realizata cu fonduri de la Banca Mondiala si o Scoala de arte si meserii realizata cu fonduri Phare.
De asemenea din bugetul Consiliului Local Cajvana cat si din alte resurse financiare au mai fost realizate:
Cu toate aceste neajunsuri, orasul Cajvana a depus serioase eforturi pentru a se putea alinia la un anumit grad de confort economic si social, la acest aspect contribuind nu numai administratia locala ci si locuitorii orasului.
In acest sens au fost realizate o serie de investitii care sa contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si la asigurarea unui trai decent intr-o Europa moderna.
Printre investitiile realizate pana in prezent in orasul Cajvana se numara modernizarea a 5,98 km de drum comunal finalizat prin accesarea de fonduri SAPARD, o unitate de invatamant realizata cu fonduri de la Banca Mondiala si o Scoala de arte si meserii realizata cu fonduri Phare.
De asemenea din bugetul Consiliului Local Cajvana cat si din alte resurse financiare au mai fost realizate:
- o sala de sport;
- caminul cultural;
- sediul Primariei;
- drumul DC 43 Cajvana-Comanesti;
- drumul DC 43 A Cajvana-Codru;
- centrul rezidential pentru persoane varstnice din satul Codru, orasul Cajvana;
- construirea scolii cu clasele I-IV din satul Codru, orasul Cajvana
Populaţia oraşului Cajvana
Suprafata totala a orasului este de 2483 hectare, fiind locuita de un numar de peste 8300 de locuitori, dupa ultimul recensamant, cel din 2002.
Vatra actuala a orasului Cajvana masoara 752 hectare, in anul 2007 fiind construite peste 2200 locuinte, la care se adauga 6 unitati de invatamant, 3 gradinite, doua biserici ortodoxe, doua localuri ale cultului penticostal, un dispensar uman si altul veterinar, doua farmacii (umana si veterinara), un camin cultural, un local al Primariei, altul al Postului de politie, un stadion si trei terenuri de handbal.
In componenta orasului actual intra catunul Codru, care numara 40 de gospodarii.
Populatia orasului Cajvana este de peste 8000 de locuitori. Majoritatea populatiei este de etnie romana si de religie ortodoxa.
Piata muncii din Romania a suferit transformari fundamentale in ultimii ani, aparand deficite in oferta de munca in unele sectoare de activitate si excedente in altele.
La aparitia acestei schimbari si-au adus "aportul" imbatranirea demografica si migratia accentuata a fortei de munca, tendinte care se vor accentua in urmatorii ani daca Romania nu va avea politici coerente in aceasta directie.
Totodata, aceasta scadere a populatiei ocupate se coreleaza si cu diminuarea locurilor de munca disponibile.
Repartizarea populatiei ocupate in functie de activitatile economice derulate
Din datele existente, majoritatea populatiei din orasul Cajvana isi desfasoara activitatea in agricultura, silvicultura, vanatoare, precum si in cel al industriei prelucratoare.
Fluxurile migratorii
Datele privind fluxurile migratorii inregistrate la nivelul localitatii indica faptul ca numarul stabilirilor in oras este mai mare decat cel al plecarilor, asa cum reiese din tabelul de mai jos.
Sanatate si asigurari sociale
In ultimii ani, atat in judetul Suceava, cat si la nivelul intregii tari, sistemul de sanatate se confrunta cu o serie de dificultati generate de penuria de resurse si de consecintele firesti ale trenarii procesului de reforma, care influenteaza nefavorabil nivelul distributiei ofertei de servicii.
Reforma sistemului de sanatate are ca principale obiective imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea eficientei utilizarii resurselor si cresterea nivelului asistentei medicale acordate populatiei si a calitatii serviciilor medicale.
Masurile de reforma privesc, in principal restructurarea modului de organizare si furnizare a serviciilor destinate ingrijirii sanatatii si schimbarea modului de finantare a activitatii si sunt centrate pe introducerea asigurarilor sociale de sanatate.
La nivelul orasului Cajvana, reteaua publica de ocrotire a sanatatii cuprinde un dispensar medical uman cu trei cabinete medicale si trei medici generalisti care ofera asistenta de specialitate tuturor categoriilor de persoane din localitate, dar si pentru persoanele din zonele limitrofe, un Centru de permanenta, doua farmacii si un cabinet stomatologic.
In orasul Cajvana functioneaza si un dispensar veterinar.
In ceea ce priveste serviciul de asistenta sociala, acesta se realizeaza cu ajutorul compartimentului de "Asistenta Sociala" din cadrul primariei Cajvana asigurat de catre Ciotu Maria si Davidoaia Adriana.
Totodata, in satul Codru functioneaza Centrul rezidential pentru persoane varstnice, care asigura asistenta de specialitate acestei categorii de persoane.
Vatra actuala a orasului Cajvana masoara 752 hectare, in anul 2007 fiind construite peste 2200 locuinte, la care se adauga 6 unitati de invatamant, 3 gradinite, doua biserici ortodoxe, doua localuri ale cultului penticostal, un dispensar uman si altul veterinar, doua farmacii (umana si veterinara), un camin cultural, un local al Primariei, altul al Postului de politie, un stadion si trei terenuri de handbal.
In componenta orasului actual intra catunul Codru, care numara 40 de gospodarii.
Populatia orasului Cajvana este de peste 8000 de locuitori. Majoritatea populatiei este de etnie romana si de religie ortodoxa.
Piata muncii din Romania a suferit transformari fundamentale in ultimii ani, aparand deficite in oferta de munca in unele sectoare de activitate si excedente in altele.
La aparitia acestei schimbari si-au adus "aportul" imbatranirea demografica si migratia accentuata a fortei de munca, tendinte care se vor accentua in urmatorii ani daca Romania nu va avea politici coerente in aceasta directie.
Totodata, aceasta scadere a populatiei ocupate se coreleaza si cu diminuarea locurilor de munca disponibile.
Repartizarea populatiei ocupate in functie de activitatile economice derulate
Din datele existente, majoritatea populatiei din orasul Cajvana isi desfasoara activitatea in agricultura, silvicultura, vanatoare, precum si in cel al industriei prelucratoare.
Fluxurile migratorii
Datele privind fluxurile migratorii inregistrate la nivelul localitatii indica faptul ca numarul stabilirilor in oras este mai mare decat cel al plecarilor, asa cum reiese din tabelul de mai jos.
Sanatate si asigurari sociale
In ultimii ani, atat in judetul Suceava, cat si la nivelul intregii tari, sistemul de sanatate se confrunta cu o serie de dificultati generate de penuria de resurse si de consecintele firesti ale trenarii procesului de reforma, care influenteaza nefavorabil nivelul distributiei ofertei de servicii.
Reforma sistemului de sanatate are ca principale obiective imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea eficientei utilizarii resurselor si cresterea nivelului asistentei medicale acordate populatiei si a calitatii serviciilor medicale.
Masurile de reforma privesc, in principal restructurarea modului de organizare si furnizare a serviciilor destinate ingrijirii sanatatii si schimbarea modului de finantare a activitatii si sunt centrate pe introducerea asigurarilor sociale de sanatate.
La nivelul orasului Cajvana, reteaua publica de ocrotire a sanatatii cuprinde un dispensar medical uman cu trei cabinete medicale si trei medici generalisti care ofera asistenta de specialitate tuturor categoriilor de persoane din localitate, dar si pentru persoanele din zonele limitrofe, un Centru de permanenta, doua farmacii si un cabinet stomatologic.
In orasul Cajvana functioneaza si un dispensar veterinar.
In ceea ce priveste serviciul de asistenta sociala, acesta se realizeaza cu ajutorul compartimentului de "Asistenta Sociala" din cadrul primariei Cajvana asigurat de catre Ciotu Maria si Davidoaia Adriana.
Totodata, in satul Codru functioneaza Centrul rezidential pentru persoane varstnice, care asigura asistenta de specialitate acestei categorii de persoane.
Secretarul oraşului Cajvana - Matroana Iacoban
NUME SI PRENUME:
Iacoban Matroana
ADRESA:
Orasul Cajvana, nr. 820, jud Suceava
TELEFON:
- Fix: 0230-539014
- Mobil: 0744-670358
- Fax: 0230-539222
E-MAIL:
secretar@cajvana.ro
primaria_cajvana@yahoo.com
CALIFICARI:
- 01.02.1977-01.11.1990 - In invatamant
- 01.11.1990-prezent - Secretar al orasului Cajvana
STUDII:
- Master: Dreptul administratiei local - adeverinta master
- Facultatea de Stiinte Economice si Administratie - adeverinta de licenta
- Liceul Teoretic "Costache Negruzzi" - Iasi, profil real - adeverinta de bacalaureat
LIMBI STRAINE :
- Limba engleza - foarte bine
Viceprimarul oraşului Cajvana - Mârza Ion
NUME SI PRENUME:
Marza Ion
ADRESA:
Loc. Cajvana, Jud. Suceava, Nr. 265
TELEFON:
- Serviciu: 0230-539222
- Mobil: 0745-658220
- Personal: 0742-653684
- Fax: 0230-539222
E-MAIL:
viceprimar@cajvana.ro
primaria_cajvana@yahoo.com
CALIFICARI:
- Viceprimar la primaria orasului Cajvana
CALIFICARI:
- Scoala Generala cls. I - VIII Cajvana
Primarul oraşului Cajvana - Gheorghe Tomăscu
NUME SI PRENUME:
Tomascu Gheorghe
ADRESA:
Loc. Cajvana, Jud. Suceava, Str. Orasului Cajvana, Nr.462
TELEFON:
- Mobil: 0745-310620
- Serviciu: 0230-530222
- Personal: 0230-539072
E-MAIL:
primar@cajvana.ro
primaria_cajvana@yahoo.com
CALIFICARI:
- 2000-prezent - Primar al orasului Cajvana
- 1996-2000 - Viceprimar al orasului Cajvana
- 1991-1992 - Somer
- 1988-1991 - Mica industrie si prestari servicii C.A.P. Cajvana - economist
- 1984-1988 - Scoala Generala Cajvana - Profesor necalificat
STUDII:
- 2002-2006 - Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica "Stefan cel Mare"
- 1978-1982 - Liceul Industrial nr.3 Suceava
- 1970-1978 - Scoala Generala Cl. I - VIII, Cajvana
LIMBI STRAINE :
- Limba Franceza - Bine
- Limba Engleza - Satisfacator
Oraşul Cajvana - prezentare generală
Cajvana este un oraş în judeţul Suceava.
Localizare
Cajvana, străveche vatră istorică, este situată în centrul judeţului Suceava, la 36 km NV de municipiul cu acelaşi nume, reşedinţă de judeţ, la 38 km NE de oraşul Gura Humorului, 30 km S de municipiul Rădăuţi şi la 12 km SE de cel mai mic oraş al judeţului – Solca, pe care-l depăşeşte de două ori ca număr de locuitori.
Teritoriul Cajvanei se învecinează la est cu comunele Grăniceşti, prin sătucul Gura Solcii, şi Todireşti, prin cătunul Sârghieşti. La sud vecină este tot o comună, Todireşti, prin satele Todireşti şi Soloneţ şi comuna Comăneşti. La vest se învecinează cu comunele Comăneşti şi Botoşana, iar la nord cu comunele Arbore, satul Arbore, Iaslovăţ şi cu oraşul Milişăuţi.
Suprafaţa şi populaţia
Suprafaţa totală a oraşului este de 2483 hectare, fiind locuită de un număr de peste 8300 de locuitori, după ultimul recensământ, cel din 2002.
Vatra actuală a oraşului Cajvana măsoară 752 hectare, în această vatră fiind construite peste 2200 locuinţe, la care se adaugă 6 localuri de şcoli, 3 grădiniţe, două biserici ortodoxe, două localuri ale cultului penticostal, un dispensar uman şi altul veterinar, două farmacii (umană şi veterinară), un cămin cultural, un local al Primăriei, altul al Postului de poliţie, un stadion şi trei terenuri de handbal şi în viitorul apropiat o sală de sport.
În componenţa oraşului actual intră cătunul Codru, care numără 26 de gospodării.
Reţeaua rutieră şi hidrografică
Vatra oraşului de astăzi are o formă compactă cu ieşiri tentaculare de-a lungul drumului judeţean 178D spre Soloneţ şi Arbore, şi comunale spre Iaslovăţ, Comăneşti, Botoşana şi Codru. Reţeaua de drumuri comunale este legată de drumul judeţean nr. 178D, care parcurge ruta Suceava, Todireşti, Cajvana, Arbore şi apoi spre Solca sau Rădăuţi, astfel încât este o bună legătură rutieră cu principalele oraşe ale judeţului, drumul judeţean asfaltat în ultimii ani scurtând şi mai mult distanţele.
Teritoriul oraşului Cajvana este tributar la două bazine hidrografice: Soloneţ, care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toţi afluenţii săi şi Solca care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăţ (Grivăţ) şi Berbec. Interfluviul dintre cele două bazine geografice este marcat de dealurile Stanişte (434 m), Muncel (464 m), Dumbrava (469 m), Crănceşti (464 m), Bobeica (480 m) şi Borodea (44 m), pe acestea găsindu-se şi cele mai vechi urme ale omului preistoric în paleoliticul târziu, eneolitic, neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului.
Aceste date demonstrează că o eventuală investiţie în realizarea unor lucrări de canalizare nu ar găsi nici un impediment, fiind foarte uşor de realizat. Apa freatică pe platouri se găseşte cantonată la adâncimi doar de peste 5 m, pe când pe firele de văi, stratul acvifer este situat doar la adâncimi de 0,5 – 1,5 m. Pe versanţi se semnalează prezenţa izvoarelor de coastă, numite de localnici „cioroaie”, aluzie la susurul pe care-l face curgerea apei. Prezenţa apei la aceste adâncimi a făcut ca majoritatea locuinţelor să aibă apa curentă folosită atât la baie sau menaj, cât şi pentru sectorul zootehnic din fiecare gospodărie.
Prin apropierea hotarului sudic cu Todireşti, Soloneţ şi Comăneşti, la aproximativ 800 m – 1 km trece şi linia de cale ferată Suceava – Cacica – Păltinoasa – Gura Humorului, care are staţii atât în Soloneţ, cât şi în Comăneşti, astfel că şi legătura pe calea ferată este la îndemâna locuitorilor.
Istorie
Cadrul geografic al localităţii, condiţiile deosebite de habitat au condus la continuitatea de locuire a acestor meleaguri, din paleolitic până în prezent, motivantă fiind nu numai continuitatea, dar şi densitatea şi dinamica de locuire. Această permanenţă de locuire este dovedită de izvoarele arheologice şi în secolele VII – XII pe când sub numele de „câmp” se înfiripa obştea sătească medievală. Primii stăpâni ai acestor meleaguri au fost Stoian care primea dania de la Alexandru cel Bun, apoi Vlad Negrul şi Sandru Gherman.
În timpul lui Ştefan cel Mare meleagurile acestea au făcut parte din Ocolul domnesc, iar biserica de pe aceste locuri, unde fusese Popa Matei va fi închinată de măritul voievod Episcopiei Rădăuţilor în anul 1490.
Legende
Satul şi-a legat numele de domnia celui mai vestit domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare. De la primele poveşti copiii foarte numeroşi ai Cajvanei, află că la umbra stejarului multisecular din localitate a poposit măritul domn Ştefan trecând pe aici într-o vară când ţara era cotropită de necredincioşi, probabil prin 1476. A fost surprins să audă sunete de trâmbiţă, de parcă cineva se pregătea să-l atace. S-a oprit cu ostaşii ce-l însoţeau sub acest stejar, gata să facă faţă unui eventual atac duşman. Nu erau însă duşmani, ci bacii oraşului care-şi chemau oile la muls la amiază prin trâmbiţele pe care le folosesc la fel şi astăzi. Auzind ce oaspete de seamă este venit, sătenii, cu mic cu mare, au îngenuncheat după datină şi l-au primit cu caş în loc de pâine şi cu sare. Caşul a fost atât de mare încât a stârnit exclamaţia unui supus „Mărite, doamne, ce caş avan”. Aflând Ştefan cel Mare că acesta a fost făcut într-o vană, a dat numele oraşului Caşvana. Şi de atunci numele oraşului nu s-a schimbat, chiar dacă stăpânii şi ocupaţiile s-au tot perindat peste acest colţ de rai, care este Bucovina.
Aceasta este legenda oraşului, dar legenda stejarului evocă evenimente mult mai vechi, de la marea năvălire tătară din 1241 – 1242, când toţi bărbaţii oraşului au murit în luptă şi fiind atât de mulţi nu au mai putut fi duşi în cimitir. Atunci s-a săpat un şanţ uriaş unde au fost îngropaţi cu toţii şi pentru a nu se uita locul a fost sădit un stejar. Acela este stejarul cel bătrân de astăzi.
Atestări documentare
Spre sfârşitul domniei, Ştefan cel Mare schimbă aceste meleaguri cu „bunul nostru Caliian” care era stăpânul a trei sate: Cosaceuţi, Trincinte şi Strijacouţi din ţinutul Soroca care vor fi date „să asculte de cetatea noastră, de Soroca”. Urmaşii acestui Caliian, în 1517, în timpul lui Bogdan Voievod, fiul lui Ştefan cel Mare, vând meleagurile Cajvanei lui Luca Arbore, portarul de Suceava, iar după moartea năprasnică a hatmanului vor fi moştenite de una din fete, Marica Călugăriţa.
Prima atestare documentară este datată 3 iulie 1575, când domnul Moldovei, Petru Şchiopul hotărăşte împărţirea moşiilor fostului portar al Sucevei, prilej cu care Cajvana şi satul vecin Hrinceşti (astăzi cătunul Codru) revenea uneia din cele 6 fete ale sale – Marica Călugăriţa la bătrâneţe. În anul 1615 satul şi teritoriile sale sunt cumpărate de Ştefan Tomşa care le va face danie Mănăstirii Solca, în a cărei proprietate vor rămâne până la 1785, când domeniile mănăstirii se desfiinţează. Până în 1849 va face parte din Fondul Religionar Ortodox al Bucovinei, în acest an câştigându-şi autonomia. De atunci şi până astăzi a fost o localitate intens locuită, cu populaţie foarte numeroasă şi în continuă creştere.
Comunitate, ocupaţii
Localitatea Cajvana s-a mândrit dintotdeauna cu hărnicia locuitorilor, cu copiii şi cu stejarul multisecular, uitat de vreme, în prezent cel mai vechi copac din România.
Cadrul geografic, istoricul glorios, aşezarea localităţii la distanţe mari şi aproape egale de oraşele principale ale zonei, densitatea de locuire, dinamica populaţiei datorată faptului că nu există o populaţie îmbătrânită, numărul mare de locuinţe, dotările din fiecare dintre ele ne îndreptăţesc să credem că Cajvana este un oraş tânăr al judeţului Suceava.
Referitor la populaţie, copiii şi elevii până la 16 ani numără până la 3000 de locuitori. Populaţia activă, peste 5000 de locuitori, este ocupată în munci neagricole în special, deoarece suprafaţa agricolă a oraşului nu este mare şi nu are nevoie de prea multă forţă de muncă. Aproximativ 2500 de locuitori lucrează în activităţi neagricole în ţară şi străinătate, în special în construcţii, mica industrie şi alte activităţi cu caracter industrial şi prestări servicii cum ar fi: cizmărie, tâmplărie, croitorie, transporturi auto, etc. Numai învăţământul din localitate are peste 148 salariaţi.
Faptul că agricultura şi zootehnia nu sunt rentabile la această oră a făcut ca forţa de muncă a localităţii să migreze spre alte sectoare, în special construcţii şi alte prestări servicii. O caracteristică a comunităţii este şi faptul că mulţi tineri muncesc în străinătate, între 800 – 1200, şi câştigurile realizate le investesc în localitatea natală, construind locuinţe unde să se întoarcă şi eventual să înceapă diferite afaceri.
Dispensarul uman are trei medici generalişti şi doi medici stomatologi. Dotările culturale şi sportive de evidenţiat sunt: casa de cultură cu o sală de spectacole de peste 280 locuri, o sală de sport modernă (construită în 2007), bibliotecile şcolară şi orăşenească cu peste 15500 de volume, 3 terenuri de handbal în incinta localurilor de şcoală, un stadion pentru fotbal şi oină, un teren de volei şi tenis. Unul din întreprinzătorii comunităţii va finaliza lucrările la un minihotel cu aproximativ 50 de locuri în primăvara lui 2007. Reţeaua de canalizare are o lungime de peste 1 km, având ca terminal o staţie de decantare.
Comunitatea mai este deservită de 2 farmacii umane, dar şi de un dispensar veterinar unde funcţionează şi o farmacie veterinară, de un oficiu poştal pentru distribuirea corespondenţei, presei, mandatelor şi coletelor postale, de un oficiu de telefonie care asigură convorbirile telefonice în localitate, ţară şi străinătate, de o agenţie CEC pentru păstrarea economiilor cetăţenilor, o cooperativă de consum şi de o staţie de transmitere a programelor TV prin cablu. La nivelul oraşului funcţionează un număr însemnat de societăţi comerciale şi asociaţii familiale, care vor constitui mica industrie a viitorului. Piaţa comunală organizată săptămânal în ziua de vineri adună de fiecare dată un număr foarte mare de cumpărători, dovadă a unei stări materiale şi financiare prospere.
Chiar în condiţiile sensibile ale tranziţiei, comunitatea cunoaşte o înflorire materială dar şi una spirituală deosebită, confirmate de zestrea edilitară, de prosperitatea locuitorilor, dar şi de bogăţia tradiţiilor spirituale oglindite în obiceiuri, port, cântece şi jocuri populare. Pe acest fond în întreg secolul trecut a apărut şi s-au menţinut ansambluri folclorice ale maturilor (încă din 1933), dar şi ale elevilor, ansambluri care funcţionează şi în prezent. Membrii acestor ansambluri cultural-artistice au fost prezenţi pe scenele bucovinene şi româneşti decenii de-a rândul, fiind de fiecare dată pe podiumurile de premiere. Se mândresc şi cu participări la festivalurile internaţionale de folclor, cum au fost cele de la Gorizia – Italia, 1985, de unde s-au întors cu medalia de aur la categoria folclor în viaţă, Romano d’Ezelino şi Padova – Italia, 1992, Minsk – Belarus, 1994 şi 1995 şi Cernăuţi – Ucraina, 2002.
Obiective turistice
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Cajvana - biserică ortodoxă construită între anii 1906-1911 în centrul satului. Este cunoscută în România prin faptul că are un acoperiş din tablă din inox „bombardată cu aur”.
Localizare
Cajvana, străveche vatră istorică, este situată în centrul judeţului Suceava, la 36 km NV de municipiul cu acelaşi nume, reşedinţă de judeţ, la 38 km NE de oraşul Gura Humorului, 30 km S de municipiul Rădăuţi şi la 12 km SE de cel mai mic oraş al judeţului – Solca, pe care-l depăşeşte de două ori ca număr de locuitori.
Teritoriul Cajvanei se învecinează la est cu comunele Grăniceşti, prin sătucul Gura Solcii, şi Todireşti, prin cătunul Sârghieşti. La sud vecină este tot o comună, Todireşti, prin satele Todireşti şi Soloneţ şi comuna Comăneşti. La vest se învecinează cu comunele Comăneşti şi Botoşana, iar la nord cu comunele Arbore, satul Arbore, Iaslovăţ şi cu oraşul Milişăuţi.
Suprafaţa şi populaţia
Suprafaţa totală a oraşului este de 2483 hectare, fiind locuită de un număr de peste 8300 de locuitori, după ultimul recensământ, cel din 2002.
Vatra actuală a oraşului Cajvana măsoară 752 hectare, în această vatră fiind construite peste 2200 locuinţe, la care se adaugă 6 localuri de şcoli, 3 grădiniţe, două biserici ortodoxe, două localuri ale cultului penticostal, un dispensar uman şi altul veterinar, două farmacii (umană şi veterinară), un cămin cultural, un local al Primăriei, altul al Postului de poliţie, un stadion şi trei terenuri de handbal şi în viitorul apropiat o sală de sport.
În componenţa oraşului actual intră cătunul Codru, care numără 26 de gospodării.
Reţeaua rutieră şi hidrografică
Vatra oraşului de astăzi are o formă compactă cu ieşiri tentaculare de-a lungul drumului judeţean 178D spre Soloneţ şi Arbore, şi comunale spre Iaslovăţ, Comăneşti, Botoşana şi Codru. Reţeaua de drumuri comunale este legată de drumul judeţean nr. 178D, care parcurge ruta Suceava, Todireşti, Cajvana, Arbore şi apoi spre Solca sau Rădăuţi, astfel încât este o bună legătură rutieră cu principalele oraşe ale judeţului, drumul judeţean asfaltat în ultimii ani scurtând şi mai mult distanţele.
Teritoriul oraşului Cajvana este tributar la două bazine hidrografice: Soloneţ, care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toţi afluenţii săi şi Solca care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăţ (Grivăţ) şi Berbec. Interfluviul dintre cele două bazine geografice este marcat de dealurile Stanişte (434 m), Muncel (464 m), Dumbrava (469 m), Crănceşti (464 m), Bobeica (480 m) şi Borodea (44 m), pe acestea găsindu-se şi cele mai vechi urme ale omului preistoric în paleoliticul târziu, eneolitic, neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului.
Aceste date demonstrează că o eventuală investiţie în realizarea unor lucrări de canalizare nu ar găsi nici un impediment, fiind foarte uşor de realizat. Apa freatică pe platouri se găseşte cantonată la adâncimi doar de peste 5 m, pe când pe firele de văi, stratul acvifer este situat doar la adâncimi de 0,5 – 1,5 m. Pe versanţi se semnalează prezenţa izvoarelor de coastă, numite de localnici „cioroaie”, aluzie la susurul pe care-l face curgerea apei. Prezenţa apei la aceste adâncimi a făcut ca majoritatea locuinţelor să aibă apa curentă folosită atât la baie sau menaj, cât şi pentru sectorul zootehnic din fiecare gospodărie.
Prin apropierea hotarului sudic cu Todireşti, Soloneţ şi Comăneşti, la aproximativ 800 m – 1 km trece şi linia de cale ferată Suceava – Cacica – Păltinoasa – Gura Humorului, care are staţii atât în Soloneţ, cât şi în Comăneşti, astfel că şi legătura pe calea ferată este la îndemâna locuitorilor.
Istorie
Cadrul geografic al localităţii, condiţiile deosebite de habitat au condus la continuitatea de locuire a acestor meleaguri, din paleolitic până în prezent, motivantă fiind nu numai continuitatea, dar şi densitatea şi dinamica de locuire. Această permanenţă de locuire este dovedită de izvoarele arheologice şi în secolele VII – XII pe când sub numele de „câmp” se înfiripa obştea sătească medievală. Primii stăpâni ai acestor meleaguri au fost Stoian care primea dania de la Alexandru cel Bun, apoi Vlad Negrul şi Sandru Gherman.
În timpul lui Ştefan cel Mare meleagurile acestea au făcut parte din Ocolul domnesc, iar biserica de pe aceste locuri, unde fusese Popa Matei va fi închinată de măritul voievod Episcopiei Rădăuţilor în anul 1490.
Legende
Satul şi-a legat numele de domnia celui mai vestit domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare. De la primele poveşti copiii foarte numeroşi ai Cajvanei, află că la umbra stejarului multisecular din localitate a poposit măritul domn Ştefan trecând pe aici într-o vară când ţara era cotropită de necredincioşi, probabil prin 1476. A fost surprins să audă sunete de trâmbiţă, de parcă cineva se pregătea să-l atace. S-a oprit cu ostaşii ce-l însoţeau sub acest stejar, gata să facă faţă unui eventual atac duşman. Nu erau însă duşmani, ci bacii oraşului care-şi chemau oile la muls la amiază prin trâmbiţele pe care le folosesc la fel şi astăzi. Auzind ce oaspete de seamă este venit, sătenii, cu mic cu mare, au îngenuncheat după datină şi l-au primit cu caş în loc de pâine şi cu sare. Caşul a fost atât de mare încât a stârnit exclamaţia unui supus „Mărite, doamne, ce caş avan”. Aflând Ştefan cel Mare că acesta a fost făcut într-o vană, a dat numele oraşului Caşvana. Şi de atunci numele oraşului nu s-a schimbat, chiar dacă stăpânii şi ocupaţiile s-au tot perindat peste acest colţ de rai, care este Bucovina.
Aceasta este legenda oraşului, dar legenda stejarului evocă evenimente mult mai vechi, de la marea năvălire tătară din 1241 – 1242, când toţi bărbaţii oraşului au murit în luptă şi fiind atât de mulţi nu au mai putut fi duşi în cimitir. Atunci s-a săpat un şanţ uriaş unde au fost îngropaţi cu toţii şi pentru a nu se uita locul a fost sădit un stejar. Acela este stejarul cel bătrân de astăzi.
Atestări documentare
Spre sfârşitul domniei, Ştefan cel Mare schimbă aceste meleaguri cu „bunul nostru Caliian” care era stăpânul a trei sate: Cosaceuţi, Trincinte şi Strijacouţi din ţinutul Soroca care vor fi date „să asculte de cetatea noastră, de Soroca”. Urmaşii acestui Caliian, în 1517, în timpul lui Bogdan Voievod, fiul lui Ştefan cel Mare, vând meleagurile Cajvanei lui Luca Arbore, portarul de Suceava, iar după moartea năprasnică a hatmanului vor fi moştenite de una din fete, Marica Călugăriţa.
Prima atestare documentară este datată 3 iulie 1575, când domnul Moldovei, Petru Şchiopul hotărăşte împărţirea moşiilor fostului portar al Sucevei, prilej cu care Cajvana şi satul vecin Hrinceşti (astăzi cătunul Codru) revenea uneia din cele 6 fete ale sale – Marica Călugăriţa la bătrâneţe. În anul 1615 satul şi teritoriile sale sunt cumpărate de Ştefan Tomşa care le va face danie Mănăstirii Solca, în a cărei proprietate vor rămâne până la 1785, când domeniile mănăstirii se desfiinţează. Până în 1849 va face parte din Fondul Religionar Ortodox al Bucovinei, în acest an câştigându-şi autonomia. De atunci şi până astăzi a fost o localitate intens locuită, cu populaţie foarte numeroasă şi în continuă creştere.
Comunitate, ocupaţii
Localitatea Cajvana s-a mândrit dintotdeauna cu hărnicia locuitorilor, cu copiii şi cu stejarul multisecular, uitat de vreme, în prezent cel mai vechi copac din România.
Cadrul geografic, istoricul glorios, aşezarea localităţii la distanţe mari şi aproape egale de oraşele principale ale zonei, densitatea de locuire, dinamica populaţiei datorată faptului că nu există o populaţie îmbătrânită, numărul mare de locuinţe, dotările din fiecare dintre ele ne îndreptăţesc să credem că Cajvana este un oraş tânăr al judeţului Suceava.
Referitor la populaţie, copiii şi elevii până la 16 ani numără până la 3000 de locuitori. Populaţia activă, peste 5000 de locuitori, este ocupată în munci neagricole în special, deoarece suprafaţa agricolă a oraşului nu este mare şi nu are nevoie de prea multă forţă de muncă. Aproximativ 2500 de locuitori lucrează în activităţi neagricole în ţară şi străinătate, în special în construcţii, mica industrie şi alte activităţi cu caracter industrial şi prestări servicii cum ar fi: cizmărie, tâmplărie, croitorie, transporturi auto, etc. Numai învăţământul din localitate are peste 148 salariaţi.
Faptul că agricultura şi zootehnia nu sunt rentabile la această oră a făcut ca forţa de muncă a localităţii să migreze spre alte sectoare, în special construcţii şi alte prestări servicii. O caracteristică a comunităţii este şi faptul că mulţi tineri muncesc în străinătate, între 800 – 1200, şi câştigurile realizate le investesc în localitatea natală, construind locuinţe unde să se întoarcă şi eventual să înceapă diferite afaceri.
Dispensarul uman are trei medici generalişti şi doi medici stomatologi. Dotările culturale şi sportive de evidenţiat sunt: casa de cultură cu o sală de spectacole de peste 280 locuri, o sală de sport modernă (construită în 2007), bibliotecile şcolară şi orăşenească cu peste 15500 de volume, 3 terenuri de handbal în incinta localurilor de şcoală, un stadion pentru fotbal şi oină, un teren de volei şi tenis. Unul din întreprinzătorii comunităţii va finaliza lucrările la un minihotel cu aproximativ 50 de locuri în primăvara lui 2007. Reţeaua de canalizare are o lungime de peste 1 km, având ca terminal o staţie de decantare.
Comunitatea mai este deservită de 2 farmacii umane, dar şi de un dispensar veterinar unde funcţionează şi o farmacie veterinară, de un oficiu poştal pentru distribuirea corespondenţei, presei, mandatelor şi coletelor postale, de un oficiu de telefonie care asigură convorbirile telefonice în localitate, ţară şi străinătate, de o agenţie CEC pentru păstrarea economiilor cetăţenilor, o cooperativă de consum şi de o staţie de transmitere a programelor TV prin cablu. La nivelul oraşului funcţionează un număr însemnat de societăţi comerciale şi asociaţii familiale, care vor constitui mica industrie a viitorului. Piaţa comunală organizată săptămânal în ziua de vineri adună de fiecare dată un număr foarte mare de cumpărători, dovadă a unei stări materiale şi financiare prospere.
Chiar în condiţiile sensibile ale tranziţiei, comunitatea cunoaşte o înflorire materială dar şi una spirituală deosebită, confirmate de zestrea edilitară, de prosperitatea locuitorilor, dar şi de bogăţia tradiţiilor spirituale oglindite în obiceiuri, port, cântece şi jocuri populare. Pe acest fond în întreg secolul trecut a apărut şi s-au menţinut ansambluri folclorice ale maturilor (încă din 1933), dar şi ale elevilor, ansambluri care funcţionează şi în prezent. Membrii acestor ansambluri cultural-artistice au fost prezenţi pe scenele bucovinene şi româneşti decenii de-a rândul, fiind de fiecare dată pe podiumurile de premiere. Se mândresc şi cu participări la festivalurile internaţionale de folclor, cum au fost cele de la Gorizia – Italia, 1985, de unde s-au întors cu medalia de aur la categoria folclor în viaţă, Romano d’Ezelino şi Padova – Italia, 1992, Minsk – Belarus, 1994 şi 1995 şi Cernăuţi – Ucraina, 2002.
Obiective turistice
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Cajvana - biserică ortodoxă construită între anii 1906-1911 în centrul satului. Este cunoscută în România prin faptul că are un acoperiş din tablă din inox „bombardată cu aur”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)