miercuri, 5 ianuarie 2011

Turism în oraşul Cajvana

Atracţii turistice locale:

- Steja secular;
- Biserica monument istoric – 1906-1911;
- Motel – cu 200 locuri de cazare;

Institutii:

- Liceu matematică-informatică;
- Grup şcolar;
- Ansamblu folcloric „Stejarul Cajvana”;

Evenimente locale:

- 13 iulie – Hramul Bisericii Cajvana;

Dotările culturale şi sportive de evidenţiat sunt: casa de cultură cu o sală de spectacole de peste 280 locuri, o sală de sport modernă (construită în 2007), bibliotecile şcolară şi orăşenească cu peste 15500 de volume, 3 terenuri de handbal în incinta localurilor de şcoală, un stadion pentru fotbal şi oină, un teren de volei şi tenis.

Comunitatea mai este deservită de 2 farmacii umane, dar şi de un dispensar veterinar unde funcţionează şi o farmacie veterinară, de un oficiu poştal pentru distribuirea corespondenţei, presei, mandatelor şi coletelor postale, de un oficiu de telefonie care asigură convorbirile telefonice în localitate, ţară şi străinătate, de o agenţie CEC pentru păstrarea economiilor cetăţenilor, o cooperativă de consum şi de o staţie de transmitere a programelor TV prin cablu. La nivelul oraşului funcţionează un număr însemnat de societăţi comerciale şi asociaţii familiale, care vor constitui mica industrie a viitorului. Piaţa comunală organizată săptămânal în ziua de vineri adună de fiecare dată un număr foarte mare de cumpărători, dovadă a unei stări materiale şi financiare prospere.


Chiar în condiţiile sensibile ale tranziţiei, comunitatea cunoaşte o înflorire materială dar şi una spirituală deosebită, confirmate de zestrea edilitară, de prosperitatea locuitorilor, dar şi de bogăţia tradiţiilor spirituale oglindite în obiceiuri, port, cântece şi jocuri populare. Pe acest fond în întreg secolul trecut a apărut şi s-au menţinut ansambluri folclorice ale maturilor (înca din 1933), dar şi ale elevilor, ansambluri care funcţionează şi în prezent. Membrii acestor ansambluri cultural-artistice au fost prezenţi pe scenele bucovinene şi româneşti decenii de-a rândul, fiind de fiecare dată pe podiumurile de premiere. Se mândresc şi cu participări la festivalurile internaţionale de folclor, cum au fost cele de la Gorizia – Italia, 1985, de unde s-au întors cu medalia de aur la categoria folclor în viaţă, Romano d’Ezelino şi Padova – Italia, 1992, Minsk – Belarus, 1994 şi 1995 şi Cernăuţi – Ucraina, 2002.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu